Fetele cu care-mi place sa stau ore-ntregi de vorba sunt foarte ocupate....sau......ocupata sunt eu,cu ce,nu stiu sa va spun,cu asteptarea,cred.Sa iesi la o cafea,poate parea simplu dar trebuie sa si poti.Stau bine infipta in asteptare si-mi dezvolt o chimie a supravietuirii,fara sa deranjez pe nimeni.
Ma risipesc in carti si muzici,in jurnale virtuale,in cearcane si trairi intense.Mi-e dor de fete.Timpul si-a pierdut sensul ,si ma leg de ele cu fire de suflet.Traiesc prin ele si vibrez sub ecoul propriului planset.
Cate cafele am ratat? Cam multe ,si cu greu mai disting aroma lor,fara sa fac un bungee jumping in trecut.,pentru ca mi-am promis sa refuz durerea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu